Viețile noastre, Zoe dragă, s-au schimbat dramatic la doar câteva zile de când am schimbat laptele pe care-l devorezi.

Am început cu Nan și n-a fost bine. Zic că n-a fost bine căci vedeam un scutec murdar cam o dată la 3 zile (știu, loc și groază); erai veșnic ciufută și foarte ușor iritabilă (așa vei mai tot fi, în anumite perioade din lună, dar despre asta într-un episod mult mai următor); te durea tot trupul.

Ei bine, la vreo 3/4 zile după ce am trecut 100% pe Topfer, a răsărit soarele pe strada noastră. Sună elvețienii să-și regleze ceasurile după metabolismul tău, norii nu mai acoperă soarele care vrea să-ți vadă zâmbetul de până la urechi, Bonnie te ignoră în continuare, tati începe să scrie precum scrie un elev eminent comentarii literare întru a o impresiona pe doamna profesoară; doar minuni Zoe, doar minuni!

Cum aș putea încheia altfel decât cu un: Într-un topfer bun!